contrițiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French contrition.
Noun
contrițiune f (plural contrițiuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | contrițiune | contrițiunea | contrițiuni | contrițiunile | |
| genitive-dative | contrițiuni | contrițiunii | contrițiuni | contrițiunilor | |
| vocative | contrițiune, contrițiuneo | contrițiunilor | |||