conurbație
Romanian
Etymology
Borrowed from French conurbation.
Noun
conurbație f (uncountable)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | conurbație | conurbația | conurbații | conurbațiile | |
| genitive-dative | conurbații | conurbației | conurbații | conurbațiilor | |
| vocative | conurbație, conurbațio | conurbațiilor | |||