convertitor
Latin
Verb
convertitor
- second/third-person singular future passive imperative of convertō
Romanian
Etymology
From converti + -itor.
Adjective
convertitor m or n (feminine singular convertitoare, masculine plural convertitori, feminine and neuter plural convertitoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | convertitor | convertitoare | convertitori | convertitoare | |||
| definite | convertitorul | convertitoarea | convertitorii | convertitoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | convertitor | convertitoare | convertitori | convertitoare | |||
| definite | convertitorului | convertitoarei | convertitorilor | convertitoarelor | ||||
References
- convertitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN