convertitor

Latin

Verb

convertitor

  1. second/third-person singular future passive imperative of convertō

Romanian

Etymology

From converti +‎ -itor.

Adjective

convertitor m or n (feminine singular convertitoare, masculine plural convertitori, feminine and neuter plural convertitoare)

  1. converting

Declension

Declension of convertitor
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative
indefinite convertitor convertitoare convertitori convertitoare
definite convertitorul convertitoarea convertitorii convertitoarele
genitive-
dative
indefinite convertitor convertitoare convertitori convertitoare
definite convertitorului convertitoarei convertitorilor convertitoarelor

References

  • convertitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN