convoi
French
Etymology
From convoyer.
Pronunciation
- IPA(key): /kɔ̃.vwa/
Audio: (file)
Noun
convoi m (plural convois)
Derived terms
- convoi exceptionnel
Descendants
Further reading
- “convoi”, in Trésor de la langue française informatisé [Digitized Treasury of the French Language], 2012.
Romanian
Etymology
Noun
convoi n (plural convoiuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | convoi | convoiul | convoiuri | convoiurile | |
| genitive-dative | convoi | convoiului | convoiuri | convoiurilor | |
| vocative | convoiule | convoiurilor | |||