cooptațiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French cooptation or Latin cooptatio. By surface analysis, coopta + -ție.
Noun
cooptațiune f (plural cooptațiuni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cooptațiune | cooptațiunea | cooptațiuni | cooptațiunile | |
| genitive-dative | cooptațiuni | cooptațiunii | cooptațiuni | cooptațiunilor | |
| vocative | cooptațiune, cooptațiuneo | cooptațiunilor | |||