cooptat
See also: cooptât
Latin
Verb
cooptat
- third-person singular present active indicative of cooptō
Romanian
Etymology
Past participle of coopta.
Adjective
cooptat m or n (feminine singular cooptată, masculine plural cooptați, feminine and neuter plural cooptate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | cooptat | cooptată | cooptați | cooptate | |||
| definite | cooptatul | cooptata | cooptații | cooptatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | cooptat | cooptate | cooptați | cooptate | |||
| definite | cooptatului | cooptatei | cooptaților | cooptatelor | ||||
Verb
cooptat (past participle of coopta)
- past participle of coopta
References
- cooptat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN