coperământ

Romanian

Etymology

Inherited from Latin cooperimentum.

Noun

coperământ n (plural coperăminte)

  1. covering
  2. shelter

Declension

Declension of coperământ
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative coperământ coperământul coperăminte coperămintele
genitive-dative coperământ coperământului coperăminte coperămintelor
vocative coperământule coperămintelor

References

  • coperământ in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN