coperit

Romanian

Adjective

coperit m or n (feminine singular coperită, masculine plural coperiți, feminine and neuter plural coperite)

  1. obsolete form of acoperit

Declension

Declension of coperit
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite coperit coperită coperiți coperite
definite coperitul coperita coperiții coperitele
genitive-
dative 		indefinite coperit coperite coperiți coperite
definite coperitului coperitei coperiților coperitelor

References

  • coperit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.