copilame
Romanian
Etymology
Noun
copilame f (plural copilamuri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | copilame | copilamea | copilamuri | copilamurile | |
| genitive-dative | copilamuri | copilamurii | copilamuri | copilamurilor | |
| vocative | copilame, copilameo | copilamurilor | |||
References
- copilame in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN