corintian
Romanian
Etymology
Borrowed from French corinthien. By surface analysis, Corint + -ian.
Noun
corintian m (plural corintieni)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | corintian | corintianul | corintieni | corintienii | |
| genitive-dative | corintian | corintianului | corintieni | corintienilor | |
| vocative | corintianule | corintienilor | |||