cornuț
Romanian
Etymology
Noun
cornuț m (plural cornuți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cornuț | cornuțul | cornuți | cornuții | |
| genitive-dative | cornuț | cornuțului | cornuți | cornuților | |
| vocative | cornuțule | cornuților | |||