cortuț
Romanian
Etymology
Noun
cortuț n (plural cortuțe)
- diminutive of cort
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cortuț | cortuțul | cortuțe | cortuțele | |
| genitive-dative | cortuț | cortuțului | cortuțe | cortuțelor | |
| vocative | cortuțule | cortuțelor | |||
References
- cortuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN