cositorar
Romanian
Etymology
Noun
cositorar m (plural cositorari)
- a tinsmith
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cositorar | cositorarul | cositorari | cositorarii | |
| genitive-dative | cositorar | cositorarului | cositorari | cositorarilor | |
| vocative | cositorarule | cositorarilor | |||
References
- cositorar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN