cotrobăit

Romanian

Etymology

Past participle of cotrobăi.

Noun

cotrobăit n (plural cotrobăituri)

  1. rummage

Declension

Declension of cotrobăit
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cotrobăit cotrobăitul cotrobăituri cotrobăiturile
genitive-dative cotrobăit cotrobăitului cotrobăituri cotrobăiturilor
vocative cotrobăitule cotrobăiturilor

Verb

cotrobăit (past participle of cotrobăi)

  1. past participle of cotrobăi