crang
English
Noun
crang (plural crangs)
- Alternative form of krang.
References
- “crang”, in Webster’s Revised Unabridged Dictionary, Springfield, Mass.: G. & C. Merriam, 1913, →OCLC.
Old English
Verb
crang
- first/third-person singular preterite indicative of cringan
Romanian
Etymology
Unknown.
Noun
crang n (plural cranguri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | crang | crangul | cranguri | crangurile | |
| genitive-dative | crang | crangului | cranguri | crangurilor | |
| vocative | crangule | crangurilor | |||
References
- crang in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN