cuțuliță
Romanian
Etymology
From cuță + -uliță.
Noun
cuțuliță f (plural cuțulițe)
- diminutive of cuță
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cuțuliță | cuțulița | cuțulițe | cuțulițele | |
| genitive-dative | cuțulițe | cuțuliței | cuțulițe | cuțulițelor | |
| vocative | cuțuliță, cuțulițo | cuțulițelor | |||
References
- cuțuliță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN