cuibuț
Romanian
Etymology
Noun
cuibuț n (plural cuibuțe)
- diminutive of cuib
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cuibuț | cuibuțul | cuibuțe | cuibuțele | |
| genitive-dative | cuibuț | cuibuțului | cuibuțe | cuibuțelor | |
| vocative | cuibuțule | cuibuțelor | |||
References
- cuibuț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN