cuiuț
Romanian
Etymology
Noun
cuiuț n (plural cuiuțe)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cuiuț | cuiuțul | cuiuțe | cuiuțele | |
| genitive-dative | cuiuț | cuiuțului | cuiuțe | cuiuțelor | |
| vocative | cuiuțule | cuiuțelor | |||
cuiuț n (plural cuiuțe)
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cuiuț | cuiuțul | cuiuțe | cuiuțele | |
| genitive-dative | cuiuț | cuiuțului | cuiuțe | cuiuțelor | |
| vocative | cuiuțule | cuiuțelor | |||