culată

Romanian

Etymology

Borrowed from Italian culatta.

Noun

culată f (plural culate)

  1. cannon breech

Declension

Declension of culată
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative culată culata culate culatele
genitive-dative culate culatei culate culatelor
vocative culată, culato culatelor

References

  • culată in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN