culuc

Romanian

Etymology

Borrowed from Ottoman Turkish قوللق (kulluk).

Noun

culuc n (plural culucuri)

  1. guard, patrol

Declension

Declension of culuc
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative culuc culucul culucuri culucurile
genitive-dative culuc culucului culucuri culucurilor
vocative culucule culucurilor