cumetri

Romanian

Etymology

From cumătru.

Verb

a cumetri (third-person singular present cumetrește, past participle cumetrit) 4th conjugation

  1. to become a godfather

Conjugation

    conjugation of cumetri (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a cumetri
gerund cumetrind
past participle cumetrit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cumetresc cumetrești cumetrește cumetrim cumetriți cumetresc
imperfect cumetream cumetreai cumetrea cumetream cumetreați cumetreau
simple perfect cumetrii cumetriși cumetri cumetrirăm cumetrirăți cumetriră
pluperfect cumetrisem cumetriseși cumetrise cumetriserăm cumetriserăți cumetriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cumetresc să cumetrești să cumetrească să cumetrim să cumetriți să cumetrească
imperative — tu — — voi —
affirmative cumetrește cumetriți
negative nu cumetri nu cumetriți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.