cumpănire

Romanian

Etymology

From cumpăni +‎ -re.

Noun

cumpănire f (plural cumpăniri)

  1. balancing

Declension

Declension of cumpănire
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cumpănire cumpănirea cumpăniri cumpănirile
genitive-dative cumpăniri cumpănirii cumpăniri cumpănirilor
vocative cumpănire, cumpănireo cumpănirilor