cununică
Romanian
Etymology
Noun
cununică f (plural cununele)
- diminutive of cunună
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cununică | cununica | cununele | cununelele | |
| genitive-dative | cununele | cununelei | cununele | cununelelor | |
| vocative | cununică, cununico | cununelelor | |||
References
- cununică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN