cuplare
Romanian
Etymology
Noun
cuplare f (plural cuplări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cuplare | cuplarea | cuplări | cuplările | |
| genitive-dative | cuplări | cuplării | cuplări | cuplărilor | |
| vocative | cuplare, cuplareo | cuplărilor | |||