cupra
Latin
Noun
cupra
- nominative/accusative/vocative plural of cuprum
Romanian
Etymology
From cupru.
Verb
a cupra (third-person singular present cuprează, past participle cuprat) 1st conjugation
- to copper
Conjugation
conjugation of cupra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a cupra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | cuprând | ||||||
| past participle | cuprat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cuprez | cuprezi | cuprează | cuprăm | cuprați | cuprează | |
| imperfect | cupram | cuprai | cupra | cupram | cuprați | cuprau | |
| simple perfect | cuprai | cuprași | cupră | cuprarăm | cuprarăți | cuprară | |
| pluperfect | cuprasem | cupraseși | cuprase | cupraserăm | cupraserăți | cupraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cuprez | să cuprezi | să cupreze | să cuprăm | să cuprați | să cupreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | cuprează | cuprați | |||||
| negative | nu cupra | nu cuprați | |||||