curăciune

Romanian

Etymology

Borrowed from Latin curatio.

Noun

curăciune f (uncountable)

  1. (obsolete) chastity

Declension

Declension of curăciune
singular only indefinite definite
nominative-accusative curăciune curăciunea
genitive-dative curăciuni curăciunii
vocative curăciune, curăciuneo

References

  • curăciune in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN