curcubetă
See also: curcubetã
Romanian
Alternative forms
- cucurbeată
Etymology
Inherited from Latin cucurbita. Compare Aromanian curcubetã.
Pronunciation
- IPA(key): /kur.kuˈbe.tə/
Noun
curcubetă f (plural curcubete)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | curcubetă | curcubeta | curcubete | curcubetele | |
| genitive-dative | curcubete | curcubetei | curcubete | curcubetelor | |
| vocative | curcubetă, curcubeto | curcubetelor | |||