curgere
Romanian
Etymology
Noun
curgere f (plural curgeri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | curgere | curgerea | curgeri | curgerile | |
| genitive-dative | curgeri | curgerii | curgeri | curgerilor | |
| vocative | curgere, curgereo | curgerilor | |||