cuvântat
Romanian
Etymology
Past participle of cuvânta.
Adjective
cuvântat m or n (feminine singular cuvântată, masculine plural cuvântați, feminine and neuter plural cuvântate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | cuvântat | cuvântată | cuvântați | cuvântate | |||
| definite | cuvântatul | cuvântata | cuvântații | cuvântatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | cuvântat | cuvântate | cuvântați | cuvântate | |||
| definite | cuvântatului | cuvântatei | cuvântaților | cuvântatelor | ||||
Verb
cuvântat (past participle of cuvânta)
- past participle of cuvânta
References
- cuvântat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN