cvadrupla

Romanian

Etymology

Borrowed from French quadrupler.

Verb

a cvadrupla (third-person singular present cvadruplează, past participle cvadruplat) 1st conjugation

  1. to quadruple

Conjugation

    conjugation of cvadrupla (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a cvadrupla
gerund cvadruplând
past participle cvadruplat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cvadruplez cvadruplezi cvadruplează cvadruplăm cvadruplați cvadruplează
imperfect cvadruplam cvadruplai cvadrupla cvadruplam cvadruplați cvadruplau
simple perfect cvadruplai cvadruplași cvadruplă cvadruplarăm cvadruplarăți cvadruplară
pluperfect cvadruplasem cvadruplaseși cvadruplase cvadruplaserăm cvadruplaserăți cvadruplaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cvadruplez să cvadruplezi să cvadrupleze să cvadruplăm să cvadruplați să cvadrupleze
imperative — tu — — voi —
affirmative cvadruplează cvadruplați
negative nu cvadrupla nu cvadruplați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.