dârvar

Romanian

Etymology

Borrowed from Church Slavonic дръварь (drŭvarĭ), from дръва (drŭva, wood).

Noun

dârvar m (plural dârvari)

  1. (obsolete) servant in charge with providing firewood for the princely court

Declension

Declension of dârvar
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dârvar dârvarul dârvari dârvarii
genitive-dative dârvar dârvarului dârvari dârvarilor
vocative dârvarule dârvarilor

References

  • dârvar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN