dăineală
Romanian
Etymology
From dăina + -eală.
Noun
dăineală f (plural dăineli)
- (dated) perpetuation
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dăineală | dăineala | dăinele | dăinelele | |
| genitive-dative | dăinele | dăinelei | dăinele | dăinelelor | |
| vocative | dăineală, dăinealo | dăinelelor | |||
References
- dăineală in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN