dăniuș
Romanian
Etymology
From dănia + -uș.
Noun
dăniuș n (uncountable)
Declension
| singular only | indefinite | definite |
|---|---|---|
| nominative-accusative | dăniuș | dăniușul |
| genitive-dative | dăniuș | dăniușului |
| vocative | dăniușule | |
References
- dăniuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN