dărâmător

Romanian

Etymology

From dărâma +‎ -ător.

Noun

dărâmător m (plural dărâmători)

  1. demolisher

Declension

Declension of dărâmător
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dărâmător dărâmătorul dărâmători dărâmătorii
genitive-dative dărâmător dărâmătorului dărâmători dărâmătorilor
vocative dărâmătorule dărâmătorilor