dăunare

Romanian

Etymology

From dăuna +‎ -re.

Noun

dăunare f (plural dăunări)

  1. a loss
    Synonym: păgubire

Declension

Declension of dăunare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative dăunare dăunarea dăunări dăunările
genitive-dative dăunări dăunării dăunări dăunărilor
vocative dăunare, dăunareo dăunărilor

References

  • dăunare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN