decorticat
Latin
Verb
dēcorticat
- third-person singular present active indicative of dēcorticō
Romanian
Etymology
Past participle of decortica.
Adjective
decorticat m or n (feminine singular decorticată, masculine plural decorticați, feminine and neuter plural decorticate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | decorticat | decorticată | decorticați | decorticate | |||
| definite | decorticatul | decorticata | decorticații | decorticatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | decorticat | decorticate | decorticați | decorticate | |||
| definite | decorticatului | decorticatei | decorticaților | decorticatelor | ||||
Verb
decorticat (past participle of decortica)
- past participle of decortica