decrepita
Italian
Adjective
decrepita
- feminine singular of decrepito
Anagrams
Romanian
Etymology
Borrowed from French décrépiter.
Verb
a decrepita (third-person singular present decrepitează, past participle decrepitat) 1st conjugation
- to decrepitate
Conjugation
conjugation of decrepita (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a decrepita | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | decrepitând | ||||||
| past participle | decrepitat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | decrepitez | decrepitezi | decrepitează | decrepităm | decrepitați | decrepitează | |
| imperfect | decrepitam | decrepitai | decrepita | decrepitam | decrepitați | decrepitau | |
| simple perfect | decrepitai | decrepitași | decrepită | decrepitarăm | decrepitarăți | decrepitară | |
| pluperfect | decrepitasem | decrepitaseși | decrepitase | decrepitaserăm | decrepitaserăți | decrepitaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să decrepitez | să decrepitezi | să decrepiteze | să decrepităm | să decrepitați | să decrepiteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | decrepitează | decrepitați | |||||
| negative | nu decrepita | nu decrepitați | |||||
References
- decrepita in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN