definitivat
Romanian
Etymology
Past participle of definitiva.
Noun
definitivat n (uncountable)
Declension
singular only | indefinite | definite |
---|---|---|
nominative-accusative | definitivat | definitivatul |
genitive-dative | definitivat | definitivatului |
vocative | definitivatule |
Verb
definitivat (past participle of definitiva)
- past participle of definitiva