deghiza

Romanian

Etymology

Borrowed from French déguiser.

Verb

a deghiza (third-person singular present deghizează, past participle deghizat) 1st conjugation

  1. to disguise

Conjugation

    conjugation of deghiza (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a deghiza
gerund deghizând
past participle deghizat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present deghizez deghizezi deghizează deghizăm deghizați deghizează
imperfect deghizam deghizai deghiza deghizam deghizați deghizau
simple perfect deghizai deghizași deghiză deghizarăm deghizarăți deghizară
pluperfect deghizasem deghizaseși deghizase deghizaserăm deghizaserăți deghizaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să deghizez să deghizezi să deghizeze să deghizăm să deghizați să deghizeze
imperative — tu — — voi —
affirmative deghizează deghizați
negative nu deghiza nu deghizați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.