delincvent
Romanian
Etymology
Borrowed from Latin delinquens.
Noun
delincvent m (plural delincvenți)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | delincvent | delincventul | delincvenți | delincvenții | |
| genitive-dative | delincvent | delincventului | delincvenți | delincvenților | |
| vocative | delincventule | delincvenților | |||