demobiliza

Romanian

Etymology

Borrowed from French démobiliser.

Verb

a demobiliza (third-person singular present demobilizează, past participle demobilizat) 1st conjugation

  1. to demobilize

Conjugation

    conjugation of demobiliza (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a demobiliza
gerund demobilizând
past participle demobilizat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present demobilizez demobilizezi demobilizează demobilizăm demobilizați demobilizează
imperfect demobilizam demobilizai demobiliza demobilizam demobilizați demobilizau
simple perfect demobilizai demobilizași demobiliză demobilizarăm demobilizarăți demobilizară
pluperfect demobilizasem demobilizaseși demobilizase demobilizaserăm demobilizaserăți demobilizaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să demobilizez să demobilizezi să demobilizeze să demobilizăm să demobilizați să demobilizeze
imperative — tu — — voi —
affirmative demobilizează demobilizați
negative nu demobiliza nu demobilizați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.