denaturaliza
Romanian
Etymology
Borrowed from French dénaturaliser.
Verb
a denaturaliza (third-person singular present denaturalizează, past participle denaturalizat) 1st conjugation
- to denaturalize
Conjugation
conjugation of denaturaliza (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a denaturaliza | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | denaturalizând | ||||||
| past participle | denaturalizat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | denaturalizez | denaturalizezi | denaturalizează | denaturalizăm | denaturalizați | denaturalizează | |
| imperfect | denaturalizam | denaturalizai | denaturaliza | denaturalizam | denaturalizați | denaturalizau | |
| simple perfect | denaturalizai | denaturalizași | denaturaliză | denaturalizarăm | denaturalizarăți | denaturalizară | |
| pluperfect | denaturalizasem | denaturalizaseși | denaturalizase | denaturalizaserăm | denaturalizaserăți | denaturalizaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să denaturalizez | să denaturalizezi | să denaturalizeze | să denaturalizăm | să denaturalizați | să denaturalizeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | denaturalizează | denaturalizați | |||||
| negative | nu denaturaliza | nu denaturalizați | |||||
References
- denaturaliza in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN