denudare

Italian

Etymology

Borrowed from Latin dēnūdāre, from + nūdus (bare).

Pronunciation

  • IPA(key): /de.nuˈda.re/
  • Rhymes: -are
  • Hyphenation: de‧nu‧dà‧re

Verb

denudàre (first-person singular present denùdo, first-person singular past historic denudài, past participle denudàto, auxiliary avére)

  1. (transitive) to denude, strip or bare

Conjugation

Derived terms

Anagrams

Latin

Pronunciation

Verb

dēnūdāre

  1. inflection of dēnūdō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

Borrowed from French dénudation.

Noun

denudare f (plural denudări)

  1. denudation

Declension

Declension of denudare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative denudare denudarea denudări denudările
genitive-dative denudări denudării denudări denudărilor
vocative denudare, denudareo denudărilor

Spanish

Verb

denudare

  1. first/third-person singular future subjunctive of denudar