depravat
See also: dépravât
Latin
Verb
dēprāvat
- third-person singular present active indicative of dēprāvō
Romanian
Etymology
Past participle of deprava.
Adjective
depravat m or n (feminine singular depravată, masculine plural depravați, feminine and neuter plural depravate)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | depravat | depravată | depravați | depravate | |||
| definite | depravatul | depravata | depravații | depravatele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | depravat | depravate | depravați | depravate | |||
| definite | depravatului | depravatei | depravaților | depravatelor | ||||
Verb
depravat (past participle of deprava)
- past participle of deprava