descâlci

Romanian

Etymology

From des- +‎ încâlci.

Verb

a descâlci (third-person singular present descâlcește, past participle descâlcit) 4th conjugation

  1. to disentangle

Conjugation

    conjugation of descâlci (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a descâlci
gerund descâlcind
past participle descâlcit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present descâlcesc descâlcești descâlcește descâlcim descâlciți descâlcesc
imperfect descâlceam descâlceai descâlcea descâlceam descâlceați descâlceau
simple perfect descâlcii descâlciși descâlci descâlcirăm descâlcirăți descâlciră
pluperfect descâlcisem descâlciseși descâlcise descâlciserăm descâlciserăți descâlciseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să descâlcesc să descâlcești să descâlcească să descâlcim să descâlciți să descâlcească
imperative — tu — — voi —
affirmative descâlcește descâlciți
negative nu descâlci nu descâlciți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.