descleșta

Romanian

Etymology

From des- +‎ încleșta.

Verb

a descleșta (third-person singular present descleștează, past participle descleștat) 1st conjugation

  1. unclench

Conjugation

    conjugation of descleșta (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a descleșta
gerund descleștând
past participle descleștat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present descleștez descleștezi descleștează descleștăm descleștați descleștează
imperfect descleștam descleștai descleșta descleștam descleștați descleștau
simple perfect descleștai descleștași descleștă descleștarăm descleștarăți descleștară
pluperfect descleștasem descleștaseși descleștase descleștaserăm descleștaserăți descleștaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să descleștez să descleștezi să descleșteze să descleștăm să descleștați să descleșteze
imperative — tu — — voi —
affirmative descleștează descleștați
negative nu descleșta nu descleștați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.