descleia

Romanian

Etymology

From des- +‎ clei.

Verb

a descleia (third-person singular present descleiează, past participle descleiat) 1st conjugation

  1. to unpaste

Conjugation

    conjugation of descleia (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a descleia
gerund descleind
past participle descleiat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present descleiez descleiezi descleiază descleiem descleiați descleiază
imperfect descleiam descleiai descleia descleiam descleiați descleiau
simple perfect descleiai descleiași descleie descleiarăm descleiarăți descleiară
pluperfect descleiasem descleiaseși descleiase descleiaserăm descleiaserăți descleiaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să descleiez să descleiezi să descleieze să descleiem să descleiați să descleieze
imperative — tu — — voi —
affirmative descleiază descleiați
negative nu descleia nu descleiați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.