descoji

Romanian

Etymology

From des- +‎ coji.

Verb

a descoji (third-person singular present descojește, past participle descojit) 4th conjugation

  1. to peel

Conjugation

    conjugation of descoji (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a descoji
gerund descojind
past participle descojit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present descojesc descojești descojește descojim descojiți descojesc
imperfect descojeam descojeai descojea descojeam descojeați descojeau
simple perfect descojii descojiși descoji descojirăm descojirăți descojiră
pluperfect descojisem descojiseși descojise descojiserăm descojiserăți descojiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să descojesc să descojești să descojească să descojim să descojiți să descojească
imperative — tu — — voi —
affirmative descojește descojiți
negative nu descoji nu descojiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.