descrucișa

Romanian

Etymology

From des- +‎ încrucișa.

Verb

a descrucișa (third-person singular present descrucișează, past participle descrucișat) 1st conjugation

  1. to uncross

Conjugation

    conjugation of descrucișa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a descrucișa
gerund descrucișând
past participle descrucișat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present descrucișez descrucișezi descrucișează descrucișăm descrucișați descrucișează
imperfect descrucișam descrucișai descrucișa descrucișam descrucișați descrucișau
simple perfect descrucișai descrucișași descrucișă descrucișarăm descrucișarăți descrucișară
pluperfect descrucișasem descrucișaseși descrucișase descrucișaserăm descrucișaserăți descrucișaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să descrucișez să descrucișezi să descrucișeze să descrucișăm să descrucișați să descrucișeze
imperative — tu — — voi —
affirmative descrucișează descrucișați
negative nu descrucișa nu descrucișați
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.