descurcat

Romanian

Etymology

Past participle of descurca.

Adjective

descurcat m or n (feminine singular descurcată, masculine plural descurcați, feminine and neuter plural descurcate)

  1. untangled

Declension

Declension of descurcat
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative-
accusative 		indefinite descurcat descurcată descurcați descurcate
definite descurcatul descurcata descurcații descurcatele
genitive-
dative 		indefinite descurcat descurcate descurcați descurcate
definite descurcatului descurcatei descurcaților descurcatelor

Verb

descurcat (past participle of descurca)

  1. past participle of descurca

References

  • descurcat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.